Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay

Foto: Maxim Andreev, NewsMaker

Societatea moldovenească, de obicei pașnică și ospitalieră, devine una categorică și uneori chiar agresivă, cînd e vorba de grupul persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali) din Moldova. Acest lucru îl demonstrează nu doar statisticele, dar și ultimele evenimente din Chișinău, precum marșul solidarității „Fără Frică” sau îndemnul de Paști al mitropolitului Moldovei Vladimir, care din numele „întregii societăți” a chemat deputații să abroge Legea cu privire la asigurarea egalității din 25 mai 2012. Inițiativa susținută de liderul socialiștilor Igor Dodon, care a inițiat procedura de abrogare a acestei legi.

Constituția Republicii Moldova: „Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială”

Prevederile Articolului 16 alin (2) al Constituției Republicii Moldova menționează: „Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială”, însă realitatea noastră este una diferită. Comunitatea LGBT este cel mai puțin acceptat grup vulnerabil din Republica Moldova, constată “Studiul privind percepțiile și atitudinile față de egalitate în Republica Moldova” pentru 2015. Majoritatea participanților la studiu, au fost categoric împotriva acceptării LGBT în societate, considerînd că acest lucru contravine principiilor religiei noastre ortodoxe, instituției familiei, stării psiho-emoționale și comportamentale ale copiilor. Studiul vine cu recomandări privind desfășurarea campaniilor de informare, în vederea creării unei percepții corecte a Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalității, care este percepută eronat ca „legea minorităților sexuale”, iar adoptarea acesteia fiind tratată drept condiție în vederea apropierii de UE.

Cuțitul a ajuns la os

Alegem primarii, dar nu și o altă mentalitate. Credeți că exercitarea dreptului la vot ne face automat cetățeni demni ai acestei țări? De ce în ura asta față de alți candidați am uitat ce înseamnă bunul simț și tolerența? De ce lăudăm un act de vandalism, atunci cînd se referă la o persoană pe care nu o vrem la guvernare și îl criticăm dacă e vorba de „alesul” nostru? Oare individul care a realizat acest act, pe lîngă propria satisfacție și amuzamentul unor alegători, și-a pus întrebarea ce exemplu dă pentru chișinăuieni?

Problema noastră nu este în aleșii din parlament și nici acei din primărie, problema noastră cea mai mare suntem chiar noi. Vrem ca cineva să vină și să ne rezolve ceea ce ne stă în puteri ca cetățeni – să fim responsabili pentru gândurile și faptele noastre.